Vă oferim 40 de fraze de filozofi pentru a cultiva mintea. Filosofia este arta de a te gândi la marile întrebări ale vieții și de a le oferi un răspuns. Prin urmare, alături de sistemele filozofice complexe și criptate, disciplina are o aplicație practică care ne ajută să reflectăm asupra lumii și să rezolvăm anumite îndoieli.
Acestea sunt câteva fraze ale filozofilor despre viață și alte întrebări existențiale care ajută la reflectare și gândire.
- Mai multe fraze filozofice: Cele mai bune 50 de fraze ale lui Socrate de gândit.
40 de fraze ale filozofilor pentru a gândi și reflecta asupra vieții
De-a lungul istoriei universale a filosofiei, marii gânditori nu ne-au lăsat doar sisteme filozofice, ci și citate celebre pentru a reflecta asupra unui concept într-un mod sintetic și a gândi o idee.
Sunt patruzeci de fraze ale filozofilor despre iubire, despre viață, despre întrebările existențiale ale omului, de a gândi și de a reflecta.
1. Știu doar că nu știu nimic (Socrate)
Este una dintre cele mai cunoscute propoziții din istoria filozofiei deoarece rezumă în șase cuvinte care este însăși funcția disciplinei filosofice. Ea a fost exprimată de părintele filosofiei și eticii politice, Socrate, care împreună cu Platon și Aristotel a sistematizat gândirea filozofică clasică și i-a dat continuitate.
Cea mai mare contribuție a lui a fost metoda socratică, care este o examinare a interlocutorului prin întrebări pentru a determina gradul de cunoaștere a unui subiect. Așadar, pentru Socrate, filosofia a constat în a pleca de la scepticismul față de un subiect pentru a acumula maximum de cunoștințe: „Știu doar că nu știu nimic”.
2. Natura omului este întotdeauna aceeași, ceea ce îi diferențiază sunt obiceiurile lor (Confucius)
Confucius nu este doar fondatorul uneia dintre cele mai vechi tradiții religioase orientale, confucianismul, ci și un inspirator spiritual pentru mulți oameni din întreaga lume. Frazele lui au devenit învățături utile pentru calea spirituală spre desăvârșirea de sine.
În această frază găsim o bună parte din gândul său: Confucius credea că trupul omului, natura sa, era o coajă goală dacă nu reușește să cultive spiritul și să-l aducă la perfecțiune. Obiceiurile, acțiunile bune, sunt cele care îl transformă pe om într-o ființă diferită și doar prin ele nu va ajunge la împlinire.
3. Timpul liber al Spiritului este o formă de libertate (Aristotel)
Aristotel, părintele logicii și biologiei, inspirația filozofiei occidentale de-a lungul istoriei, era convins că nefericirea era rezultatul neliniștii care decurgea dintr-un moment rău din viață.
Din acest motiv, el a dedus că fericirea nu poate fi atinsă decât pe calea cunoașterii și a cultivării minții și că „odihna spiritului”, adică petrecerea timpului pentru a forma conștiința și a-i da cunoaștere, este singura cale de a atinge fericirea.o viata plina si satisfacatoare.
4. Cunoașterea este opinia adevărată (Platon)
Expresii ca aceasta din Platon au pus bazele, în Grecia clasică, pentru gândirea filozofică occidentală, care, după decăderea scolasticii medievale, l-a preluat pe Descartes și va extinde idealismul german de la Kant la Hegel: credința că la Adevăr se ajunge doar cu o analiză detaliată. de cunoaștere.
Restul este percepție pură (simțurile ne înșală) și părere nefondată. Pentru a ști ce este cu adevărat , trebuie să pornim de la propria conștiință și de la studiul detaliat al realității, care este cunoașterea.
5. Fericirea este în libertate, iar libertatea în curaj (Pericle)
Există multe fraze ale filozofilor despre viață, iar aceasta este una dintre ele: este vorba despre fericire și sensul ei.
Una dintre principalele obsesii ale gânditorilor antici a fost să reflecteze asupra fericirii și cum să o accesezi. Unul dintre cei mai mari exponenți ai săi, Pericle, l-a definit ca o recompensă care vine după o călătorie anevoioasă când libertatea a fost atinsă (care este un bine mai mare) prin curaj.
6. Când ești puternic, arată slăbiciune; Când ești slab, fii puternic (Sun Tzu)
Sun Tzu, precum și un filozof, a fost un strateg militar în China antică și este cunoscut pentru cartea sa Arta războiului , care continuă să influențeze gândirea militară și astăzi.
Totuși, ca și în citatul care ne privește, frazele lui Sun Tzu transcend domeniul militar și sunt o învățătură în viața de zi cu zi însăși. Aici ne învață să profităm de slăbiciunea noastră și să fim smeriți în puterea noastră.
7. Învățând să mori, înveți să trăiești mai bine (Platon)
Una dintre marile teme ale filozofiei, moartea, i-a îngrijorat și pe cei din antichitate. De atunci, marii gânditori s-au dedicat încercării de a explica moartea și de a amortiza frica pe care aceasta o provoacă în noi. Din nou trebuie să mergem la Platon pentru a găsi răspunsul.
În această propoziție găsim cheia problemei: alungarea morții din gândurile noastre generează doar mai multă frustrare, iar singura modalitate de a da adevărată valoare vieții este să fim conștienți că vom muri .
8. A greși este uman, dar numai proștii perseverează în eroare (Cicero)
Unul dintre cei mai mari gânditori ai timpului roman, Cicero, a creat una dintre cele mai solemne epigrafe din Roma Antică: Errare humanum est .
Dar în acest citat, pe lângă recunoașterea cu umilință a vulnerabilității omului, adaugă și unul dintre vicii rele care, după el, este încrustat în firea omului: mândria de a nu ști să recunoaștem o greșeală și de a dori să persiste în ea.
9. Ce fericiți ar fi țăranii, dacă ai ști că sunt fericiți! (Virgil)
Filosofia aduce din nou în discuție subiectul fericirii, dar de data aceasta autorul, Virgil, ne avertizează că noi înșine prin ignoranță suntem cei care ne lipsim de libertate.
În plus, referindu-se la țărani, Virgilio transmite ideea că nu ai nevoie de multă bogăție pentru a fi fericit , ci mai degrabă de smerenie, de o viață simplă și de conștientizarea fericirii în sine. Ajunge.
10. Timpul este un mare văl suspendat în fața eternității parcă ar fi vrut să ni-l ascundă (Tertullian)
Tertulian a fost unul dintre părinții bisericii creștine, o mare influență asupra creștinismului occidental, și a reflectat asupra timpului și veșniciei, dând istoriei această frază minunată. În ea, el pune în scenă viața ca un teatru în care timpul este o apariție care ascunde , în spate, marele Adevăr: eternitatea.
Tertulian vede viața pământească ca ceva temporar, temporar, stingabil și supus a ceva mult mai important, vieții cerești și veșnice.
11. Dacă există un Dumnezeu, de unde vin relele? Și dacă nu există, de unde provin mărfurile? (Boethius)
Boethius a fost unul dintre fondatorii filozofiei creștine în Occident, dar departe de a cădea într-o teologie bazată exclusiv pe credință, el provine dintr-o tradiție neoplatonică bazată pe etică și influența științelor exacte. Prin urmare, scepticismul și rigoarea și cunoștințele științifice au făcut parte din codul său intelectual.
În această propoziție, Boethius face un joc de cuvinte care ne pune întrebări despre existența lui Dumnezeu. Concluzia este că nu trebuie să căutăm întotdeauna scuze în figura lui Dumnezeu, ci că binele și răul provin din acțiunile libere ale omului.
12. Măsura iubirii este a iubi fără măsură (Sfântul Augustin)
Expresie despre dragoste. Sfântul Augustin este cel mai influent gânditor al creștinismului din primul mileniu. Pe lângă crearea unui sistem de gândire, a fost un scriitor minunat care a făcut jocuri de cuvinte foarte sugestive. Acesta este unul dintre ele.
Și în plus, rezumă exact ceea ce a gândit Sfântul Augustin. El credea că omul este compus din trup și suflet și că a accesat fericirea prin îmbogățirea sufletului. Aceasta nu se putea face decât prin atingerea lui Dumnezeu, iar la El se ajunge iubind fără rezerve, alungând sentimentele de ură și resentimente.
13. Nu trebuie să ne asumăm o pluralitate fără a fi necesar (William of Ockham)
Aceasta este o frază mai enigmatică, mai inaccesibilă, mai complicată. Dar foarte util pentru a pătrunde în gândul acestui preot franciscan, William of Ockham, care a adus o mare contribuție la filosofia medievală în domeniul logicii.
Cea mai mare contribuție a lui a fost regula cunoscută sub numele de „Razorul lui Ockham”, o metodă științifică conform căreia, toate lucrurile fiind egale, trebuie să credem cea mai simplă versiune. Prin această frază, Ockham ne invită să nu ne lăsăm mintea să zboare cu speculații și să ne bazăm pe dovezile lucrurilor . Pentru că a separat Credința și Rațiunea a fost excomunicat.
14. Teme-te de omul unei cărți (Sfântul Toma)
Sfântul Toma d’Aquino a fost un gânditor crucial pentru filozofia occidentală deoarece, pe lângă teologia sistematică, a dezvoltat metafizica, influenţând toată gândirea ulterioară.
În această propoziție atacă aspru dogmatismul, creând ideea că bogăția filozofiei constă în varietatea gândurilor și în capacitatea de a le împărtăși și discuta. Pentru asta trebuie să avem o minte deschisă și să nu fim orbiți de o idee .
15. Gândesc, deci sunt (Descartes)
René Descartes a pus capăt perioadei gândirii medievale prin conectarea cu tradiția gândirii clasice grecești și romane, care pleacă de la individ (umanism) pentru a ajunge la cunoaștere.
Filosofia modernă s-a născut cu el, și cu sintagma „Gândesc, deci sunt” (Cogito ergo sum) care vine să spună că omul este atât de lung cât gândește, pentru că atunci când gândim, devenim conștienți de noi înșine , și asta este primul pas de întâlnire
16. Înțeleptul se poate răzgândi, nebunul niciodată (Immanuel Kant)
Figură majoră a gândirii europene moderne, piatra de temelie a idealismului german, Immanuel Kant a apărat mereu rigoarea intelectuală, munca filozofică, efortul de a ajunge la adevăr.
De aceea a considerat că a recunoaște greșeala și a -și schimba părerea este un semn de smerenie care aparține doar celor înțelepți, iar că, în schimb, persistența în greșeală este un semn de încăpățânare disponibilă doar ignoranților.
17. Timpul liber este mama filozofiei (Hobbes)
Thomas Hobbes este un nume binecunoscut în filosofia europeană, care a dezvoltat o mare parte din sistemul empiric englez. De asemenea, a lăsat pentru istorie fraze foarte sugestive ca acestea, care explică ce este filosofia: îmbogățirea spiritului cu studiul sistematic și detaliat al lucrurilor.
Prin urmare, pentru a face filozofie trebuie să te gândești, iar pentru a te gândi ai nevoie de timp: timp liber.
18. Nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar iti voi apara cu viata dreptul de a-ti exprima (Voltaire)
Acest reprezentant al Iluminismului francez, Voltaire, a fost un apărător ferm al libertății de gândire și de opinie și credea că fiecare are dreptul să-și exprime ideile , oricât de greșite ar fi.
Rostirea acestei fraze a arătat că lucrul cel mai sacru pentru el nu constă în adevărul sau eroarea unei idei, ci în necesitatea ca aceasta să fie exprimată.
19. Omul se naște liber, dar peste tot este înlănțuit (John Locke)
Părintele empirismului englez, o doctrină filosofică care considera că cunoașterea se limitează la experiență, a fost și un puternic apărător al libertății (și din acest motiv sistemul său este considerat una dintre originile filozofice ale liberalismului).
Locke a pronunțat această frază ca o definiție a ideilor sale: el a considerat societatea ca pe un exces de legi și obligații care l-au corupt pe om și l-au condamnat la sclavia mentală și fizică. Pentru Locke, misiunea omului era să-și găsească fericirea și pentru aceasta trebuia să se dezlege de toate lanțurile.
20. Inima are motive pe care rațiunea le ignoră (Blaire Pascal)
Această frază a devenit una dintre cele mai repetate și cunoscute în filozofie. Pascal a fost matematician, filozof și teolog, printre altele, dar chiar și aparținând curentului de gândire care încerca să sistematizeze cunoașterea, el a fost practic un umil sceptic.
De aceea și-a avertizat contemporanii despre pericolele de a baza totul pe rațiune, pentru că în opinia sa există lucruri care nu respectă regulile logicii și pe care doar inima, intuiția, le poate cunoaște .
21. Așa cum fierul ruginește din cauza lipsei de utilizare, iar apa stagnantă putrezește, inactivitatea distruge și intelectul (Leonardo da Vinci)
Personalități precum Leonardo da Vinci apar o dată în istorie. Capacitatea lui de a gândi și de a crea atât de prolific pare a fi de altă lume. Dar această frază o rezumă, parțial, pentru că pe lângă geniul care era înnăscut în el, a reușit să-și transforme ideile în ceva practic.
Leonardo da Vinci este una dintre acele personalități neobosite care fac din munca sa forța motrice a vieții sale, iar această propoziție rezumă ceea ce credea el: că succesul poate fi obținut doar printr-o muncă constantă .
22. Lucrul trist este să nu ai prieteni, dar mai trist este să nu ai dușmani (Baltasar Gracián)
… și a încheiat spunând: „căci cine nu are dușmani, semn că nu are: nici talent care aruncă umbră , nici curaj de care se tem, nici cinste că îi murmură, nici bunuri care-l râvnesc, nici bine că îl invidiază”.
23. Toată lumea vede ceea ce pari, puțini văd ceea ce ești cu adevărat (Machiavelli)
Acest monstru al gândirii politice care a fost Machiavelli a lăsat o comoară enormă pentru istoria filozofiei sub forma unor citate și idei celebre. Acesta este unul dintre ele, și are și o aplicație foarte practică: vine să spunem că păstrăm întotdeauna prima impresie a unei persoane, așa că aparențe ne dictează.
Dar este și o invitație de a merge mai departe , de a cunoaște adevărata personalitate a oamenilor înainte de a face o judecată.
24. Trăim în cea mai bună dintre lumi posibile (Leibniz)
Propoziție enigmatică a unuia dintre cei mai străluciți filozofi ai epocii moderne, care mai târziu a fost interpretată și caricaturată de mulți, inclusiv de Voltaire în romanul său Candide .
Ceea ce Leibniz, o minte matematică și raționalistă, a vrut să transmită a fost mult mai simplu: lumea în care trăim este cea mai bună pentru că avem reguli matematice și logice pentru a o repara , în timp ce celelalte lumi necunoscute sunt imperfecte.
25. Cunoașterea este putere (Francis Bacon)
Această propoziție invită la reflecție și lasă deschise multe întrebări, dar consideră fundamental ignoranța drept un handicap pentru om, care nu poate ajunge la adevăr și, prin urmare, rămâne în detrimentul celorlalți.
Cunoașterea nu numai că ne face liberi, ci ne oferă și multă putere, deoarece ne oferă mai multe instrumente pentru a face față unei situații .
- De asemenea, te vor face să te gândești: 24 de întrebări existențiale (profunde sau stupide) la care să te gândești.
26. Omul este bun din fire; societatea este cea care îl corup (Rousseau)
Acest filosof al iluminismului francez, Jean-Jacques Rousseau, a reflectat asupra unei chestiuni cruciale: omul se naște bun sau este rău din fire? Romanii condamnaseră, de exemplu, că omul este un lup pentru om, iar mulți alții credeau că omul se naște cu răul înăuntru.
Cu toate acestea , Rousseau a creat ideea că omul se naște bun și societatea îi influențează corupția. Prin relația cu alți bărbați începem să absorbim răul, iar rețeta lui era clară: întrucât omul nu se poate întoarce la starea sa naturală, trebuie făcut un contract social între individ și societate.
27. Nimic mare nu s-a făcut în lume fără o mare pasiune (Hegel)
Modernitatea nu ar fi fost posibilă fără contribuțiile filozofice ale lui Hegel, probabil alături de Kant, cel mai important personaj din filosofia modernă. Dar gândirea sa dinamică era în concordanță cu caracterul și cu modul său de viață: pentru el singurul lucru care are sens în viața omului este mișcarea.
Hegel a încercat să explice lumea și ființa umană ca elemente dinamice și schimbătoare. Ura pasivitatea, liniștea, tăcerea și liniștea. În această frază ne invită să schimbăm lumea prin pasiune .
28. Rareori ne gândim la ceea ce avem, dar întotdeauna la ceea ce ne lipsește (Schopenhauer)
Arthur Schopenhauer și-a petrecut întreaga viață reflectând asupra nemulțumirii omului și a concluzionat că omul era nefericit pentru că își dorește ceea ce nu poate avea. El a oferit o soluție oarecum extravagantă, asceza: dacă omul renunță la plăceri, va înceta să mai aibă dorințe și va fi fericit.
Această frază rezumă partea cea mai profundă a sentimentelor sale: omul este nefericit pentru că își dorește continuu și, cu cât are mai mult, cu atât dorește mai mult. Trebuie să fim fericiți cu ceea ce avem și să nu ne mai facem griji pentru ceea ce ne lipsește .
29. Dorinta este adevarata esenta a omului (Spinoza)
Marele filozof Baruch Spinoza a subliniat deja înaintea lui Schopenhauer această idee a stăpânirii pe care dorința o exercită asupra oamenilor. Spinoza a considerat că omul este nesățios pentru că își dorește întotdeauna mult mai mult decât are. Cu această frază ne invită să reflectăm asupra ei și să avem picioarele pe pământ.
30. Viața trebuie înțeleasă înapoi, dar trebuie trăită înainte (Kierkegaard)
Acest filosof danez, foarte influențat de credințele sale religioase și de marea angoasă care l-a însoțit mereu, a dezvoltat o gândire foarte mistică, dar și foarte sinceră și valoroasă pentru valorile etice ale omului modern.
În această propoziție, el ne spune că pentru a înțelege cine suntem, de unde venim și care este scopul nostru în viață, trebuie să privim înapoi, să ne analizăm rădăcinile și tradiția. Dar în același timp trebuie să avem speranță în viitor, optimism .
31. N-aș muri niciodată pentru convingerile mele, pentru că aș putea greși (Bertrand Russell)
Un alt gigant al filozofiei occidentale ne oferă această superbă hiperbolă care duce la extrem o problemă fundamentală: antidogmatismul. Russell a fost un exponent al ideologiei liberale și, ca atare, el credea că importanța cunoașterii stă în efort și studiu și, în același timp, în smerenie față de propriile opinii.
În această frază el ne învață că a îndoi de sine este începutul pentru a obține cunoaștere .
32. Oricine schimbă libertatea cu securitate nu merită nici libertate, nici securitate (Benjamin Franklin)
Benjamin Franklin era, poți deja ghici, un fan al libertății, iar în schema gândirii sale libertatea este ceva nenegociabil, este ceva la care omul ar trebui să aspire fără renunțări sau scurtături. De aceea, detesta orice concepție politică care încerca să sacrifice libertatea punând, de exemplu, securitatea drept scuză.
Paradoxul constă aici în faptul că Benjamin Franklin este unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite, o superputere mondială care, după cum se știe, a sacrificat de mult libertatea pentru securitate .
33. Nu există fenomene morale, ci doar o explicație morală a fenomenelor (Nietzsche)
Aceasta este o frază densă și complicată exprimată de unul dintre cei mai complexi filozofi ai gândirii contemporane: Friedrich Nietzsche. În expunerea sa despre Ce este dincolo de bine și de rău , el a reflectat asupra moralității și asupra modului în care oamenii abordează întrebările etice.
Și a ajuns la concluzia că nu există moralitate care să guverneze fenomenele și, prin urmare, să fie deasupra omului, ci mai degrabă că această morală este modelată de însuși ființa umană, care stabilește în fiecare moment ce este bine și ce este greșit. Prin urmare, fenomenele morale nu sunt altceva decât o interpretare.
34. Religia este opiul poporului (Karl Marx)
Karl Marx a revoluționat gândirea occidentală dând regulilor dialectice ale lui Hegel o contribuție definitivă: materialismul istoric. A urmat că omul era supus unor antagonisme de clasă care au mutat de-a lungul istoriei și de care nu putea scăpa decât prin revoluția socială de jos în sus.
Pentru aceasta, Marx a oferit un sistem științific și, prin urmare, a considerat că totul trebuie să se bazeze pe rațiune. El a respins orice explicație irațională și a renunțat la religia, pe care o considera o otrăvire a minții oamenilor .
35. Eu sunt eu și circumstanța mea (Ortega y Gasset)
Lumea filozofică complexă a lui José Ortega y Gasset se reflectă în această frază în care pleacă de la individualismul pur („Eu sunt eu”) , întrucât a înțeles omul ca problema vieții și centrul lumii. Dar acest lucru nu s-ar putea dezvolta fără a lua în considerare mediul său, circumstanțele sale.
În Meditații despre Don Quijote, Ortega a lăsat scrisă această propoziție în care acordă multă greutate circumstanțelor ca acumulare de tradiții, istorie și natură care determină acțiunea oamenilor.
36. Omul este condamnat să fie liber (Sartre)
Jean-Paul Sartre a condus mișcarea existențialistă franceză care a încercat, după cel de-al Doilea Război Mondial, să restabilească umanismul împotriva totalitarismului. Filosofia sa a fost o invitație la lupta pentru libertatea radicală a omului, iar această propoziție rezumă tocmai în ce măsură era convins de libertate ca destin final al umanității.
37. Omul este singura creatură care refuză să fie ceea ce este (Albert Camus)
Albert Camus a fost un însoțitor al lui Sartre în mișcarea existențialistă franceză și s-a dedicat mai ales reflectării asupra esenței omului și a legăturii sale cu libertatea.
Această frază rezumă teoria pe care Camus a dezvoltat-o în The Rebel Man : ființa umană și-a anihilat adevărata esență negând ceea ce este, printr-un nihilism distructiv care justifică crima în scopuri politice și ideologice. Recunoaște, așadar, o stare naturală a omului la care trebuie să se întoarcă: bunătatea .
38. Visăm. Totul este un vis. Dar uneori ne trezim, doar suficient pentru a ști că visăm (Wittgenstein)
O frază minunată a unui filozof ale cărui teorii sunt rezultatul impactului psihanalizei freudiene și al deschiderii unei etape sceptice în filosofia cunoașterii.
Este o frază, totuși, care străbate toată gândirea occidentală din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, din moment ce mereu am fost interesați să reflectăm dacă ceea ce trăim este cu adevărat real sau dacă trăim într-un vis.
39. Feminismul este un mod de a trăi individual și de a lupta colectiv (Simone de Beauvoir)
Simone de Beauvoir este cea mai influentă gânditoare a feminismului, iar în dezvoltarea sa teoretică, în cadrul existențialismului francez, a scris o literatură foarte atractivă și sugestivă, care se află încă în bibliotecile multor femei și bărbați convinși de ideile ei.
Această frază completează o altă frază a aceleiași autoare („Femeile nu se nasc, se fac”) și care înțelege feminismul ca o construcție socială și culturală în care femeile trebuie să lupte pentru drepturile lor și să dea exemplu în practicile lor zilnice.
40. Corectitudinea politică este totalitarismul modern (Zizek)
Filosofia zilelor noastre are în slovenul Slavoj Zizek un amestec de guru și „enfant terrible”, dar influența sa este de netăgăduit. Această frază rezumă bogatul sistem de gândire al acestui autor actual, bazat pe recuperarea dialecticii lui Hegel și, deci, contrar postmodernității.
Potrivit lui Zizek, trebuie să îndrăznești să ieși în afara canoanelor stabilite pentru că, în societatea de astăzi, există o corectitudine politică care cuprinde totul. Pentru el, democrația și libertatea protejează acest totalitarism conform căruia nu te poți abate de la discursul oficial.
- Puteți citi și: 41 de fraze de Oscar Wilde pentru a-i înțelege opera.
