Atlas este unul dintre cei mai faimosi titani din mitologia greaca. El este cel mai cunoscut pentru ca poarta cerul pe umeri, o pedeapsa aplicata lui de Zeus in urma Titanomahiei. Desi pedeapsa lui Atlas este cel mai faimos mit care se invarte in jurul acestui Titan, exista cateva alte mituri in care el este prezentat.
Atlasul este, de asemenea, descris in mod obisnuit in arta, in special in sculptura, si poate fi usor de recunoscut. Acest lucru se datoreaza faptului ca el este in mod traditional portretizat ca sustinand un glob pe spate. Sculpturile Atlasului pot fi vazute in diferite parti ale lumii.
Linia lui Atlas
In Teogonia lui Hesiod , se spune ca Atlas este fiul lui Iapet si Clymene. Iapet era fiul lui Uranus si Gaia si, prin urmare, era un frate al lui Cronos. Iapet a fost unul dintre cei patru titani care l-au apucat pe Uranus si l-au tinut jos, in timp ce Cronos l-a castrat cu o secera.
Clymene, pe de alta parte, a fost o Oceanid, adica o fiica a lui Oceanus si Tethys, si este uneori numita Asia. Potrivit lui Hesiod, in afara de Atlas, Clymene i-a nascut lui Iapet alti trei copii – Menoitios, Prometeu si Epimeteu.
Fiii lui Iapet, cu exceptia lui Epimeteu, au fost toti pedepsiti de Zeus. In Teogonie , „Nelegiul Menoitios a fost coborat in intuneric de catre Zeus, cu un fulger care fumege, din cauza rautatii si a puterii sale dominatoare… Si l-a legat pe vicleanul Prometeu in lanturi inevitabile, legaturi grele, impingandu-i prin mijlocul unui stalp. Si a pus peste el un vultur mare inaripat si acesta s-a hranit cu ficatul sau nemuritor, care crestea in fiecare fel noaptea in aceeasi cantitate pe cat mananca pasarea cea mare in timpul zilei”.
In timp ce Menoitios a fost pedepsit pentru orgoliul sau, iar Prometeu pentru ca l-a pacalit pe Zeus (in folosul omenirii), Atlas a fost pedepsit pentru rolul pe care l-a jucat in Titanomahie. Acesta a fost marele razboi care a fost purtat intre titani si olimpici. Titanomahia, care a durat 10 ani, s-a incheiat cu infrangerea titanilor.
In consecinta, titanii, cu exceptia lui Prometeu si Themis, care se apropiasera de olimpici, au fost pedepsiti. Titanii invinsi au fost inchisi in Tartarus, cea mai adanca regiune a lumii interlope.
Pedeapsa lui Atlas
Spre deosebire de colegii sai titani, Atlas nu a fost inchis in Tartarus. Potrivit unor surse, Atlas era liderul Titanilor si, prin urmare, avea o pedeapsa speciala care il astepta la sfarsitul razboiului. Se mai spune ca aceasta pedeapsa a fost aleasa pentru ca Atlas era renumit pentru puterea sa mare.
Astfel, Atlas a fost fortat de Zeus sa sustina cerul,
„Atlas, sub o constrangere puternica, sustine cerul larg cu capul si mainile neobosite, stand la capatul pamantului, departe de Hesperidele cu glasul limpede, pentru ca Zeus cel plin de resurse i-a atribuit acest lot.”
- Vasul grecesc antic celebreaza exaltarea stramosilor nostri ca zei
- Zeii puternici Zeus si Poseidon
- Tradat de faptele altora? Evenimentele care au dus la pedeapsa perena a lui Prometeu
S-a speculat ca Atlas, ca purtator al cerului, ar fi putut fi initial personificarea unei miscari cosmografice, formata din modul in care grecii antici au inteles natura cerului si relatia acestuia cu pamantul. Abia mai tarziu, personajul si rolul lui Atlas au fost dezvoltate si incorporate in alte mituri.
Atlas si Persus
Aceasta idee pare plauzibila, deoarece scriitorii veniti dupa Hesiod si-au adaugat propriile mituri la figura lui Atlas. Una dintre acestea, de exemplu, se gaseste in Metamorfozele lui Ovidiu . Poetul roman relateaza o poveste in care Atlas il intalneste pe eroul Perseus.
In mit, Perseu, dupa ce a ucis Gorgona Medusa, zbura prin desertul Libiei, unde (din neatentie, poate) a provocat sa se inmulteasca serpi veninosi de pe pamant, „celalalt [adica Perseus], (in timp ce a nascut viperul). cap de monstru) pe aripi sunatoare plutea un cuceritor in vazduhul fluent, peste nisipuri, libian, unde capul Gorgon a scapat cheaguri de sange, care, grabindu-se pe pamant, au devenit serpi nenumarati; motiv potrivit pentru a blestema cu viperele care au infestat pamantul”.
In timp ce Perseus era impins de vanturile in continua schimbare, el a decis sa se odihneasca noaptea in capatul vestic al pamantului, despre care se credea ca era domeniul lui Atlas. Potrivit lui Ovidiu,
„Acolo locuia un Atlas urias, mai vast decat neamul omenesc: fiul lui Iapet, stapanirea lui stapaneasca s-a extins peste acele domenii extreme si peste oceane care poruncesc valurilor lor sa ia cursele gafaind ale Soarelui si sa scalde Carul obosit al Zilei. Pentru el o mie de turme, o mie de turme peste campuri ratacite; iar triburile vecine nu ar putea sa tulbure acel pamant. Sclipire cu frunze de aur stralucitoare impodobesc copacii, – crengi forjate de aur poarta mere de aur curat.”
In afara de a infrumuseta mitul Atlas, Ovidiu pare sa fi „eliberat” Titanul de sarcina de a purta cerul pe spate. De fapt, aceasta sarcina este data lui Atlas doar la sfarsitul povestii. In orice caz, Perseus cere adapost de la Atlas si dezvaluie ca era fiul lui Zeus.
Atlas, totusi, si-a amintit de o profetie a lui Themis care l-a avertizat sa fie in paza impotriva unui fiu al lui Zeus,
„O, Atlas! marcheaza ziua in care un fiu al lui Jupiter [Zeus] va veni sa jefuiasca; caci cand pomii tai vor fi taiati de fructe de aur, slava va fi a lui.”
Dupa ce a primit aceasta profetie, Titanul a construit ziduri solide in jurul livadei sale, a facut ca un dragon sa tina vesnica paza peste merele sale de aur si a alungat orice strain care venea in tara lui. Prin urmare, Atlas i-a spus lui Perseus sa-si paraseasca pamantul si a incercat sa-l alunge cu forta. Perseus si-a dat seama ca nu are rost sa vorbesti cu Atlas si ca ar pierde daca s-ar angaja intr-un concurs de forta cu Titanul.
Perseus avea insa o arma secreta – capul decapitat al Medusei, pe care l-a folosit pentru a-l impietri pe Atlas,
Atlas si Heracles
Perseus nu a fost singurul erou care l-a cunoscut pe Atlas. De altfel, fiul lui Zeus mentionat in profetia lui Themis nu se referea la Perseus, ci la Heracles, un descendent al lui Perseus. Eroul il intalneste pe Titan ca parte a celor douasprezece munci. Pentru cea de-a 11-a munca, Heracles i s-a cerut sa obtina merele de aur ale Hesperidelor.
Spre deosebire de relatarea lui Ovidiu (unde se spune ca merele apartin lui Atlas), se spune ca merele din aceasta poveste ar fi fost un cadou de nunta de catre Hera lui Zeus. Merele erau gasite in Gradina Hesperidelor, livada Herei, si pazite de un dragon cu o suta de capete numit Ladon, precum si de Hesperide, nimfele serii. Potrivit unor surse, Hesperidele erau copiii lui Atlas.
Prima sarcina pe care Heracles a trebuit sa o indeplineasca a fost sa gaseasca Gradina Hesperidelor, deoarece nu avea idee unde se afla. In consecinta, a calatorit pe scara larga, prin Libia, Egipt, Arabia si Asia, avand multe aventuri pe parcurs. De exemplu, la un moment dat, Heracles a fost oprit de Kyknos, un fiu al lui Ares, care a cerut o lupta cu eroul.
Desi Heracles s-a conformat, lupta a fost intrerupta de un trasnet. Dupa aceasta intalnire, Heracles si-a continuat calatoria in Iliria, unde a pus mana pe Nereus, un zeu al marii, deoarece stia locatia gradinii. Desi Nereus s-a transformat in tot felul de creaturi in incercarea de a scapa, Heracles nu si-a slabit stransoarea.
In cele din urma, Nereus a renuntat si a dezvaluit locatia gradinii. Potrivit unor versiuni ale mitului, gradina este situata la marginea de vest a pamantului, in timp ce altele o plaseaza dincolo de capatul nordic al pamantului.
In timp ce Heracles isi continua calatoria catre Gradina Hesperidelor, a ajuns la stanca de pe Muntele Caucaz, unde Prometeu a fost inlantuit de Zeus. Heracles a ucis vulturul care l-a chinuit pe Titan si l-a eliberat. In semn de recunostinta, Prometeu i-a spus secretul pentru a obtine merele.
Prin urmare, cand Heracles a ajuns la destinatie, a facut asa cum a spus Prometeu. In loc sa obtina el insusi merele, Heracles i-a cerut lui Atlas sa le ia. In schimb, Heracles a sustinut cerul pentru Atlas in timp ce acesta era plecat. Acest lucru a beneficiat ambele parti, deoarece Heracles nu a avut nevoie sa se confrunte cu gardienii merelor, iar sarcina l-a eliberat temporar pe Atlas de povara lui.
Cand Titanul s-a intors, i-a spus lui Heracles ca va duce el insusi merele lui Euristheus, completand astfel munca pentru erou. De asemenea, a avut obrazul sa-i spuna lui Heracles sa continue sa tina cerul in sus pentru tot restul eternitatii. Heracles a jucat cu viclenie, acceptand sa continue sa poarte cerul pe umeri pentru totdeauna.
Heracles, totusi, a facut o mica cerere, intrebandu-l pe Titan daca poate tine cerul pentru o clipa, astfel incat sa-si poata transforma mantia intr-un fel de captuseala pentru umeri, facand astfel sarcina mai putin inconfortabila. Atlas a fost de acord sa faca acest lucru, dar odata ce cerul a revenit pe umerii lui Atlas, Heracles a luat merele si s-a intors acasa.
In unele versiuni ale povestii, Heracles nu a cerut ajutorul lui Atlas, ci a mers sa smulga el insusi merele. Intr-o alta varianta a mitului, Heracles construieste doi stalpi pentru a sustine cerul, eliberand astfel pe Atlas de pedeapsa sa.
Atlas in arta
Atlasul este frecvent prezentat in arta, in special in sculptura. Titanul poate fi recunoscut cu usurinta datorita faptului ca este aproape intotdeauna infatisat purtand un glob pe umeri.
Acest glob poate fi unul terestru sau celest. Deoarece Atlas a fost pedepsit sa sprijine cerul pe spate, un glob ceresc ar fi potrivit.
Cu toate acestea, este o conceptie gresita comuna ca Atlas a fost pedepsit sa duca pamantul pe spate. Acest lucru este evident in faptul ca el este uneori infatisat purtand un glob terestru.
Una dintre cele mai faimoase sculpturi ale lui Atlas este Atlasul Farnese, care se afla astazi in Muzeul National de Arheologie din Napoli, Italia. Se crede ca sculptura este o copie romana din secolul al II-lea d.Hr. a unui original grecesc si poarta numele bogatei familii italiene Farnese. Globul ceresc de pe spatele acestei sculpturi este considerat a fi una dintre cele mai vechi reprezentari ale cerului asa cum l-au vazut anticii.
Reprezentarea lui Atlas nu se limiteaza la arta clasica, deoarece el se gaseste si in arta moderna. Un exemplu al acestuia din urma este Atlasul lui Lee Lawrie, o sculptura in bronz din Rockefeller Center, New York. Sculptura a fost instalata in 1937.
Se poate mentiona ca, pe langa Titan, exista un Atlas mai putin cunoscut in mitologia greaca. Potrivit lui Platon, a existat un rege antic cu numele de Atlas. Acest rege a fost un fiu al lui Poseidon si a fost primul rege al legendarei Atlantide. Numele orasului insular si oceanul in care era situat, adica Oceanul Atlantic, se spune ca deriva din numele acestui rege.
Atlasul a fost o figura importanta in mitologia greaca. Era o figura binecunoscuta, mai ales in comparatie cu colegii sai Titani.
Acest lucru se reflecta in miturile in care este prezentat, precum si in reprezentarea sa in arta. In cel din urma, el este inca relevant chiar si pana in ziua de azi, asa cum este evident in sculpturile moderne ale acestui Titan.
In plus, datorita globului Atlas (atat terestru, cat si celest), Titanul a fost asociat atat cu cartografie, cat si cu astronomie. Un „atlas”, de exemplu, este o carte de harti sau diagrame. Atlas este, de asemenea, uneori considerat a fi inventatorul astronomiei.
In cele din urma, din Atlas isi deriva numele atat orasul scufundat Atlantida, cat si Oceanul Atlantic. Trebuie amintit, totusi, ca acest Atlas a fost mai degraba un fiu al lui Poseidon decat al Titanului.
