China antica, cu originile sale de mii de ani, este una dintre cele mai vechi si mai durabile civilizatii din lume. Cuibarit intre munti, platouri si mari, a inflorit de-a lungul malurilor fertile ale raurilor Galben si Yangtze.
Din acest leagan au aparut inventii de pionierat, filozofii profunde si mosteniri dinastice care au modelat nu numai Asia de Est, ci intreaga lume.
Renumita pentru Marele Zid, versurile poetice ale dinastiei Tang, inventia hartiei si invataturile morale ale lui Confucius, tapiseria acestei civilizatii antice este bogata in inovatie, cultura si o intelegere profunda a umanitatii si a naturii.
Fapte din China antica
1. Dinastii precum Shang, Zhou, Qin, Han si Tang au condus China antica
China antica a fost condusa de mai multe dinastii, fiecare avand impactul sau unic asupra culturii si dezvoltarii civilizatiei.
Unele dintre cele mai notabile dinastii includ Shang, Zhou, Qin, Han si Tang:
- Dinastia Shang (c.1600–1046 i.Hr.) – Recunoscuta ca una dintre cele mai timpurii dinastii ale Chinei, a fost caracterizata prin lucrarile sale din bronz, scriptul din os oracol si dezvoltarea unei structuri sociale complexe cu clase definite.
- Dinastia Zhou (c.1046-256 i.Hr.) – Cea mai longeviva dinastie din istoria Chinei, a introdus conceptul de „Mandatul Raiului” ca justificare pentru guvernare. Epoca Zhou a vazut, de asemenea, inflorirea filozofiei chineze, inclusiv a confucianismului si a taoismului.
- Dinastia Qin (221–206 i.Hr.) – Dinastia Qin, desi de scurta durata, a avut un impact profund. Qin Shi Huang, primul sau imparat, a unificat statele beligerante intr-un singur imperiu chinez. A standardizat masurile, moneda si scrierea de scenarii.
- Dinastia Han (206 i.Hr. – 220 d.Hr.) – Dinastia Han a fost o epoca de aur a progreselor culturale, economice, tehnologice si politice. In aceasta perioada a fost infiintat Drumul Matasii, favorizand schimburile comerciale si culturale. Dinastia a vazut si codificarea confucianismului ca o filozofie de stat.
- Dinastia Tang (618–907 d.Hr.) – O alta epoca de aur, dinastia Tang a fost marcata de cultura sa cosmopolita, poezia profunda si progresele in comert, arta si stiinta. Capitala, Chang’an (actuala Xi’an), a fost unul dintre cele mai mari si mai sofisticate orase din lume.
2. Marele Zid a fost construit incepand cu dinastia Qin
Initial, mai multe ziduri si fortificatii au fost construite de diferite state in razboi pentru a-si apara teritoriile. Cand Qin Shi Huang a unificat China, el a conectat si extins aceste ziduri, punand bazele a ceea ce mai tarziu va fi cunoscut sub numele de Marele Zid.
Dinastii succesive, in special Ming, l-au construit si renovat in continuare. Zidul nu era doar o aparare impotriva invadatorilor nordici, ci si un mijloc de control al frontierei, permitand impunerea de taxe asupra comertului Drumul Matasii.
3. China antica a inventat hartia in timpul dinastiei Han
Creditata in mod traditional lui Cai Lun in 105 d.Hr. in timpul dinastiei Han, inventia hartiei a marcat un moment revolutionar in istoria globala. Procesul a implicat macerarea fibrelor vegetale in apa, scurgerea pulpei pe o plasa tesata pentru a forma o foaie si apoi uscarea acesteia.
Disponibilitatea hartiei a facilitat foarte mult raspandirea literaturii, cunostintelor si administratiei birocratice in China antica.
4. Drumul Matasii lega China de Mediterana
O retea complicata de rute comerciale, Drumul Matasii a fost esential pentru schimburile culturale, comerciale si tehnologice dintre Est si Vest.
Infiintata in timpul dinastiei Han sub imparatul Wu, a conectat China cu regiuni precum India, Persia, Arabia si Imperiul Roman. In timp ce matasea era un element comercial principal, ruta a facilitat si schimbul de condimente, metale, pietre pretioase si chiar idei precum religie si tehnologie.
5. Invataturile lui Confucius au influentat cultura chineza
Fondat de Confucius (Kong Fuzi) in timpul perioadei Zhou tarzii, confucianismul pune accent pe respectul familial, integritatea morala, dreptatea si relatiile sociale adecvate. Nu este doar o filozofie, ci un mod de viata, adanc inradacinat in cultura chineza.
Cele Cinci Clasice, esentiale pentru invataturile confucianiste, au fost folosite timp de secole ca baza pentru educatie si examene guvernamentale in China. Idealurile confucianiste au jucat un rol esential in modelarea guvernarii, a structurilor societale si a interactiunilor personale in civilizatiile din Asia de Est.
6. Armata de teracota a fost ingropata impreuna cu imparatul Qin Shi Huang
Descoperita in 1974 langa Xi’an, Armata de teracota este o vasta colectie de sculpturi de lut in marime naturala reprezentand armatele lui Qin Shi Huang, primul imparat al Chinei. Aceste statui, numarandu-se in mii, au fost realizate cu meticulozitate pentru a servi drept paznic pentru viata de apoi pentru imparat.
Ei includ infanteristi, arcasi, cavalerie, care si chiar ofiteri. Fiecare figura este distincta, cu trasaturi faciale, coafuri si tinute diferite. Alaturi de soldati, exista si cai de teracota, care si figuri non-militare precum acrobatii si muzicienii.
Maiestria si detaliile din aceste sculpturi reflecta resursele imense si rafinamentul artizanilor dinastiei Qin.
7. Zodiacul chinezesc are un ciclu de 12 ani cu semne animale
Zodiacul chinezesc este o schema de clasificare bazata pe un ciclu de 12 ani, fiecare an asociat cu un semn animal specific: sobolan, bou, tigru, iepure, dragon, sarpe, cal, capra, maimuta, cocos, caine si porc.
Zodiacul joaca un rol semnificativ in cultura chineza, influentand viata oamenilor, inclusiv deciziile legate de casatorie, afaceri si multe altele.
Se crede ca oamenii nascuti intr-un anumit an animal vor prezenta caracteristicile animalului respectiv. De exemplu, cei nascuti in Anul Tigrului sunt considerati curajosi, competitivi si imprevizibili.
8. China antica a inventat praful de pusca
Una dintre faimoasele „Patru Mari Inventii” ale Chinei antice, praful de pusca sau pulbere neagra, a fost descoperita de alchimistii taoisti in timp ce ei cautau un elixir al nemuririi. Compozitiile sale cele mai vechi au fost un amestec de salpetru (nitrat de potasiu), carbune si sulf.
Folosit initial in scopuri medicinale si mistice, proprietatile sale explozive au fost in cele din urma valorificate pentru aplicatii militare. De catre dinastia Tang, a fost folosit la aruncatoare de flacari, iar de catre dinastia Song, in bombe si in cele din urma in arme de foc.
Cunoasterea prafului de pusca s-a raspandit in lumea islamica si apoi in Europa, transformand radical razboiul la nivel global.
9. Oasele de oracol din dinastia Shang sunt exemple timpurii de scriere chineza
Folosite predominant in timpul dinastiei Shang, oasele oracolului sunt bucati de carapace de testoasa sau oase de animale folosite pentru divinatie. Pe aceste oase au fost inscrise intrebari despre viitor, de la previziunile vremii pana la rezultatele militare. Apoi li s-au aplicat tije metalice incalzite, provocand fisuri.
Divinorii ar interpreta aceste crapaturi pentru a prezice viitorul sau pentru a cauta indrumare de la stramosi si zeitati. Inscriptiile de pe oasele oracolului reprezinta unele dintre cele mai vechi forme cunoscute de scriere chineza, oferind perspective nepretuite asupra politicii, economiei, culturii si religiei dinastiei Shang.
10. China a introdus inventii precum busola, banii de hartie si tiparul
China antica era cunoscuta pentru mai multe inventii care au schimbat lumea, inclusiv busola, banii de hartie si imprimarea:
- Busola : Initial, busola antica chinezeasca nu a fost folosita pentru navigatie, ci pentru geomantie si ghicire. S-a bazat pe principiul magnetismului. De catre Dinastia Song, potentialul sau de navigatie a fost recunoscut, revolutionand calatoriile pe mare si comertul.
- Bani de hartie : Dinastiile Tang si Song au vazut prima utilizare a monedei de hartie in lume. A fost introdus pentru a reduce nevoia de a transporta monede de metal grele pe distante lungi.
- Imprimare : In timp ce tiparirea pe lemn a existat mai devreme, Bi Sheng din dinastia Song a inventat tiparirea cu caractere mobile in jurul anului 1040 d.Hr. Aceasta inovatie a facut productia de carti si documente mai eficienta si a fost un precursor al revolutiilor de comunicare in masa din secolele urmatoare.
11. Budismul a intrat in China in jurul secolului I d.Hr
Desi budismul isi are originea in India in timpul secolului al VI-lea i.Hr. cu invataturile lui Siddhartha Gautama (Buddha), si-a facut drum spre China in jurul secolului I d.Hr., in primul rand prin Drumul Matasii.
De-a lungul timpului, s-a impletit profund cu cultura chineza, adaptandu-se si influentand obiceiurile si filozofiile locale. Acest lucru a dus la aparitia unor scoli budiste chineze unice, cum ar fi Chan (care a evoluat in Zen in Japonia).
Manastirile budiste chineze au devenit centre de invatare, cultura si arta. Raspandirea budismului a dus si la minuni arhitecturale, cum ar fi Grotele Longmen si Yungang, pline cu sculpturi si statui budiste complicate.
12. Sistemul de examinare a functiei publice a selectat candidati administrativi
Sistemul de examinare a serviciului public a fost o institutie esentiala in China antica, incepand in special cu dinastiile Sui si Tang si atingand apogeul in timpul dinastiei Ming si Qing.
Examenele au fost concepute pentru a selecta cei mai buni candidati pentru posturi guvernamentale. Intemeiate pe clasicii confuciani, ei au pus accent pe poezie, eseuri si cunoasterea textelor confucianiste.
Acest sistem a oferit un mijloc relativ meritocratic de mobilitate sociala, in care chiar si indivizii din medii modeste puteau ajunge la pozitii proeminente cu o performanta de succes la examen.
13. Chinezii antici au fost pionierii in cultivarea orezului
Orezul este un aliment de baza pentru o parte semnificativa a populatiei lumii de astazi, iar China antica a jucat un rol esential in cultivarea si propagarea sa. Bazinul raului Yangtze a oferit un teren fertil pentru cultivarea orezului umed, care a inceput inca din anul 7000 i.Hr.
De-a lungul mileniilor, chinezii au dezvoltat tehnologii si sisteme agricole complexe pentru gestionarea apei, permitandu-le sa sustina populatii mari si sa stimuleze cresterea urbana. Tehnicile pe care le-au dezvoltat pentru cultivarea orezului au influentat semnificativ practicile agricole din Asia de Est si de Sud-Est.
14. Acupunctura este o practica din medicina traditionala chineza
Acupunctura, o ramura semnificativa a Medicinii Traditionale Chineze (MTC), implica inserarea de ace subtiri in anumite puncte ale corpului pentru a trata o varietate de afectiuni, de la ameliorarea durerii pana la echilibrarea energiilor vitale ale corpului.
Textul de baza pentru acupunctura este „Huangdi Neijing” (Canonul interior al imparatului galben), datat in jurul secolului al II-lea i.Hr. Aceasta practica se bazeaza pe conceptul de „Qi” (energie vitala) si echilibrul Yin-Yang. De-a lungul timpului, acupunctura s-a raspandit in diferite parti ale Asiei si, mai recent, in Occident.
15. Calendarul traditional chinezesc este lunisolar
Calendarul traditional chinezesc este lunisolar, ceea ce inseamna ca incorporeaza atat fazele lunii, cat si durata anului solar. Acest sistem complex de calendar a fost folosit pentru a determina activitatile agricole, ceremoniile religioase si festivalurile traditionale, cum ar fi Anul Nou Lunar (Festivalul Primaverii).
Calendarul imparte anul in 24 de termeni solari, in functie de pozitia soarelui in zodiac, ghidand activitatile agricole. Lunile incep cu luna noua si o luna bisecta se adauga ocazional pentru a alinia anii lunar si solar.
