Alimentația deficitară este una dintre marile probleme ale secolului XXI. Mulți oameni se întreabă „de ce mă simt rău când mănânc?”. Ei bine, sunt multe motive și le vom clasifica în două grupe: disconfort fizic și disconfort psihologic.
În articol vom pune un accent deosebit pe cazurile în care persoana se simte rău din motive psihologice.
- Te-ar putea interesa: Ortorexia nervoasă: când mâncarea „bună” este o obsesie.
Când mănânc, mă simt rău (psihic)
În continuare vom analiza principalele cauze care pot face o persoană să se simtă rău atunci când mănâncă. Fie înainte (când te gândești să mănânci), în timpul (în timp ce mănânci), fie după ce ai mâncat.
După cum puteți vedea, emoțiile (uneori neconștiente) formează baza care răspunde la întrebarea: De ce mă simt rău când mănânc?
1. Culpa
Atunci când o persoană simte că corpul său nu este la greutatea ideală (oricare ar fi această greutate și dacă este adevărată sau nu) poate apărea sentimentul de vinovăție.
Acest sentiment apare de obicei după masă și, prin natura sa, poate face persoana să se simtă rău, deoarece este o emoție neplăcută .
În orice caz, vinovăția poate apărea în cazuri specifice chiar înainte de a fi mâncat cu simplul fapt de a te gândi la mâncare. Ar putea apărea și în timpul mesei, dar din nou, este mai puțin frecvent.
Pe de altă parte, este foarte frecvent să apară vinovăția la persoanele cu o tulburare de alimentație după masă, atât la persoanele cu anorexie, cât și la persoanele care suferă de bulimie; întrucât în ambele cazuri acţiunea de a mânca este asociată cu ceva negativ pe care trebuie să îl evite sau măcar să îl controleze.
2. Rușine
Din nou avem o emoție care poate ridica marea întrebare: de ce mă simt rău când mănânc?
La fel ca vinovăția (și multe alte emoții, desigur), rușinea poate face o persoană să se simtă rău. Ca regulă generală, este de obicei legată de actul de a mânca și de prezența unor terți .
Cu alte cuvinte, putem spune că această emoție este deosebit de puternică atunci când persoana care o simte percepe consumul de alimente ca pe ceva negativ și simte că alții îi pot judeca pentru asta.
Acest tip de disconfort este foarte frecvent la persoanele care sunt supraponderale sau care au suferit de acesta în trecut și care sunt sau au fost criticate pentru asta.
2.1. Rușine, frică și pierderea controlului
Sentimentul de rușine este deosebit de puternic la persoanele care au experimentat sau le este frică să trăiască momente de pierdere a controlului în fața alimentelor.
Când apare unul dintre aceste episoade (dacă se întâmplă), persoana poate mânca cantități mari de alimente fără niciun control. Mai târziu, vinovăția va fi asigurată și rușinea, mai ales dacă cineva vede sau descoperă excesul.
3. Eșec (sentiment de)
Sentimentul de eșec apare într-un mod general atunci când o persoană nu reușește să atingă un scop care i-a fost propus (fie pe termen scurt, fie pe termen lung).
Controlul dietei a devenit pentru mulți, în ultimele decenii, o formă de autoperfecționare; de parcă ar fi o formă de autocontrol.
Acest lucru poate fi pozitiv atâta timp cât nu are ca rezultat o tulburare de comportament alimentar (cum ar fi ortorexia, anorexia, bulimia etc.), întrucât, după cum știm cu toții, o alimentație bună stă la baza sănătății și bunăstării.
Există un grup de cazuri particulare care necesită o mențiune proeminentă: sportivii de elită . Acestea stabilesc de obicei obiective stricte (uneori de neatins) în ceea ce privește hrana (restrictive, aproape întotdeauna).
Dacă aceste obiective nu sunt atinse, poate apărea sentimentul de eșec, făcându-l să se simtă rău atunci când mănâncă.
4. Frica
Acest caz este mult mai rar decât precedentele și apare doar cu ocazii izolate. Din nou, explicăm disconfortul înainte de mâncare cu o emoție. În acest caz, frică.
Frica de a mânca (înainte, în timpul sau după) poate apărea atunci când persoana asociază acțiunea de a mânca cu ceva potențial dăunător pentru sine . De exemplu, poate apărea atunci când după ce ai consumat un anumit aliment, descoperi că este dăunător sănătății tale (fie că este sau nu adevărat).
Există cazuri extreme în care în spate există o tulburare psihologică. Câteva exemple sunt persoanele cărora le este frică să nu se sufoce și să moară atunci când mănâncă (fagofobie) sau persoanele cu trăsături ipocondriace care asociază o masă cu posibile simptome , chiar crezând că un anumit aliment poate fi dăunător sau mortal.
În sfârșit, comentați că frica apare și la persoanele care au suferit, suferă sau se tem de alimentația excesivă cu pierderea controlului.
- Te-ar putea interesa: Cele 15 cele mai frecvente și frecvente temeri ale persoanelor adulte.
Când mănânc, mă simt rău (fizic)
După ce am descris principalele motive psihologice pentru care atunci când cineva mănâncă se poate simți rău, trecem la explicarea principalelor cauze ale disconfortului fizic.
1. Alimente stricate
În marea majoritate a timpului, alimentele stricate sunt cele care explică durerile fizice după ingestie.
La fel, aproape toate alimentele stricate pot fi identificate prin prezentarea unui miros neplacut sau diferit de cel comun, sau prin prezentarea unei culori diferite.
Evolutiv, ființa umană a dezvoltat mecanisme pentru detectarea alimentelor stricate (în special gustul și mirosul). Din fericire, chiar dacă aceste mecanisme eșuează, în marea majoritate a timpului consumul de alimente stricate din întâmplare nu este un motiv de alarmă (deși va depinde de tipul de mâncare și de cantitatea consumată).
Dacă după ce ai mâncat te simți foarte rău sau bănuiești că ai mâncat ceva stricat, nu ezita să mergi la medic dacă vezi că este necesar.
2. Alergii
O mare parte a populației lumii are alergii la anumite alimente sau substanțe. De asemenea, nu este de mirare că această alergie trece neobservată la analizele medicale sau că din orice motiv nu s-a manifestat până la viața adultă (de exemplu).
Acest lucru determină frecvent oamenii să-și descopere alergiile intrând în contact cu acele elemente care le provoacă, acasă, într-un restaurant sau oriunde altundeva.
Sunt simptome generale care apar într-un număr mare de cazuri, acestea sunt: probleme digestive, probleme respiratorii, umflături, roșeață, probleme ale pielii precum erupții cutanate și mâncărimi.
De asemenea, trebuie să avem în vedere că există diferite grade de alergii . Cele mai ușoare cazuri pot provoca disconfort ocazional (sub formă de simptome diferite în funcție de hrană și persoană). În cazuri severe, poate duce chiar la moarte.
3. Intoleranță
Fiind capabilă să provoace simptome asemănătoare cu cele ale alergiilor, intoleranța este dăunătoare și enervantă dar într-un mod mai puțin agresiv.
Alimentele care generează intoleranță ne pot face să ne întrebăm „de ce când mănânc mă simt rău?” mai des, deoarece în multe cazuri generează simptome difuze precum epuizarea fizică care poate fi dificil de asociat cu alimentele.
- Te-ar putea interesa: Onicofagia: ce este și cum putem evita acest obicei.